Însă într-un secol şi jumătate ,datorită dezvoltării economice şi industriale a naţiunilor ,turismul a devenit un sector esenţial al activităţii economice a mai multor state .Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinţe personale ,turismul este o verigă premergătoare consumului final , cu efecte economice ce nu trebuie neglijate.El a pus în joc enorme sume de capital ,materializate în lucrări publice ,mijloace de transport,alimentaţie şi diverse alte servicii ,ajungînd în prezent să numere mii şi mii de firme care se bucură de o foarte bună organizare , începand cu micile birouri de voiaj şi terminînd cu lanţuri întregi de hoteluri de lux.
Potentialul natural reprezinta prin peisaje spectaculoase configuratia variata a reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali,
(ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si flora, etc.)
Muntii Apuseni sunt localizati in partea central vestica a Romaniei,fiind invecinati la est cu podisul Transilvaniei, la sud cu Muresul, la nord cu podisul Somesan si Dealurile de vest, iar la vest Campia si Dealurile de vest.
Sunt marginiti la nord si sud de paralela 46* si 47* si prin centrul lor trece meridianul de 23*.
Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii,drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, munti din Carpatii Orientali si Meridionali.
1.1. Cadrul natural
Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o forma sau alta neatinse de activitatile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice naturale reprezinta, pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct in activitatea de turism ca “materie prima”.
Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, clima, rauri, lacuri, ape subterane , vegetatie, fauna, s.a.
Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate relativa mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului sa reprezinte principalele elemente de atragere a sa si de retinere a turistilor.
Principalul element atractiv il constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata de particularitatile celorlalti factori geografici cum ar fi clima, hidrografia, vegetatia si fauna.
1.2. Alcatuirea petrografica
Sunt alcatuiti din roci vulcanice (muntii Metaliferi), sisturi cristaline (muntii Bihor, Vladeasa, Gilau, Gaina), dar in deosebi din calcare, de unde si multitudinile fenomene carstice: pesteri, chei, doline,lapiezuri si sohodoluri. Sunt intens mineralizati, bogati in metale si nemetale.
1.3. Relieful
a)Muntii
Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala,iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000m.
Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare(1826m) si la nord in muntii Vladeasa(1836m). In prelungirea estica a muntilor Bihor se afla muntele Gaina(1467m),iar in nord-est se afla in muntii Gilau.
In sud-est sunt muntii Metaliferi(1018m) si muntii Trascaului, iar in vest muntii Crisurilor: muntii Zarand(vf.Drocea-836m), muntii Codru-Mona(vf. Plesu-1112m), muntii Padurea Craiului si muntii Plopis(776m).
In nord, dincolo de valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase,alcatuite din sisturi cristaline,cu altitudini reduse,inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit “Jugul intracarpatic” include muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare,depasind foarte rar altitudinea de 800m.
Comentarii